In Sfintele Evanghelii intâlnim doi slabanogi cu povesti interesante: doi oameni paralizati care asteptau o minune de la Dumnezeu. Intre cei doi este o mare deosebire: unul dintre ei era singur-singurel si statea de zeci ani de lânga minunata scaldatoare Vitezda asteptind vindecarea dar ,,nu avea om'' care sa il arunce in apa vindecatoare. Celalalt este adus cu pat cu tot de patru prieteni si lasat prin acoperis fix la picioarele Mantuitorului Iisus Hristos.
Voi povesti astazi despre bolnavul adus la Hristos de catre prietenii sai; intâmplarea se gaseste in Evangheliile lui Marcu si Matei. Imaginati-va ca Mintuitorul intrase intr-o casa si le vorbea oamenilor adunati, cu siguranta o multime destul de mare.
Iisus Hristos devenise extrem de cunoscut si oamenii il urmau peste tot. Deodata tavanul de lut al casei se desface, praful curge in capul celor aflati in casa, iar prin gaura formata incepe sa se coboare incetisor un pat improvizat pe care zace un bolnav. Se vad patru capete de barbati ce tin cu grija patul care este lasat cu sfori la picioarele Vindecatorului.
Iisus Hristos devenise extrem de cunoscut si oamenii il urmau peste tot. Deodata tavanul de lut al casei se desface, praful curge in capul celor aflati in casa, iar prin gaura formata incepe sa se coboare incetisor un pat improvizat pe care zace un bolnav. Se vad patru capete de barbati ce tin cu grija patul care este lasat cu sfori la picioarele Vindecatorului.
Cu siguranta multimea vocifera impotriva tupeistilor care au ,,sarit” peste rând. Oamenii aceia si-au asumat si un risc: daca Invatatorul nu facea o minune, riscau o bataie de la oamenii aflati acolo si mai ales de la proprietarul casei ,,avariate".
Lor pare sa nu le pese de nimic: vorba aceea, daca nu au putut intra pe usa, au intrat prin tavan. Mult trebuie sa fi tinut la prietenul lor daca au facut tot ce le-a stat in putinta ca sa-l ajute! Câtă diferenta fata de bolnavul de la Vitezda care timp de 38 de ani, o viata de om, s-a chinuit de unul singur!
Hristos nu șovăie o clipa. Intâi ii iarta pacatele (sursa primordiala a bolii lui trupesti), spre oftica unora dintre carturari, care cârteau in sinea lor. Apoi ii vindeca si trupul, spunindu-i sa-si ia singur patul (fara sa i-l mai care cineva) si sa mearga acasa.
Nu doar credinta lui l-a ajutat, ci si dragostea prietenilor lui care au facut tot ce le-a stat in putinta ca sa-l ajute. Câți dintre noi nu avem prieteni paralizati sufleteste, cu inimile impietrite, pe care putem sa-i aducem la picioarele Mantuitorului, macar in rugaciunile noastre? Poate avem prieteni care nu pot face nimic pentru ei. Dar Evanghelia de astazi este un exemplu ca nu exista ,,nu se poate".
Foto: internet
Nu doar credinta lui l-a ajutat, ci si dragostea prietenilor lui care au facut tot ce le-a stat in putinta ca sa-l ajute. Câți dintre noi nu avem prieteni paralizati sufleteste, cu inimile impietrite, pe care putem sa-i aducem la picioarele Mantuitorului, macar in rugaciunile noastre? Poate avem prieteni care nu pot face nimic pentru ei. Dar Evanghelia de astazi este un exemplu ca nu exista ,,nu se poate".
Foto: internet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu