Sf. Petru si Pavel
Cred ca fiecare persoana ar trebui sa aiba in bagajul sau de cunostinte macar un minim de informatii despre credinta sa. Citim despre religii care ni se par exotice si fascinante, ii respectam pe cei de alte credinte, dar suntem extrem de ignoranti cand vine vorba despre religia ortodoxa. Multi o considera in mod aproape inconstient un soi de club in care au intrare libera de cand au fost botezati. Ii ironizam pe cei care tin post ortodox, dar nu servim la masa carne de porc prietenilor musulmani din respect pentru religia lor..
Multi dispretuiesc icoanele pentru ca nu inteleg de ce nu arata ca niste tablouri. Dar in acelasi timp sunt atrasi in mod inexplicabil la rugaciune in prezenta lor.
Multi dispretuiesc icoanele pentru ca nu inteleg de ce nu arata ca niste tablouri. Dar in acelasi timp sunt atrasi in mod inexplicabil la rugaciune in prezenta lor.
Icoanele atrag prin sfintenie si tocmai aceasta sfintenie ii pune pe multi in garda, sa stea la distanta. Pentru ca pacatosenia se simte jignita in prezenta Duhului Sfant. Iar forma sfinteniei nu poate fi imbracata in aceleasi haine ca materia cazuta. Icoana este altceva pentru ca reprezinta altceva.
Naturalismul corespunde imaginii omului cazut. Icoana face prezenta o taina. Este posibila, pentru ca Dumnezeu a luat chip de Om.
Sarutul lui Iuda - detaliu
Voi scrie un mic ,,serial'' cu scurte episoade in care voi dezvalui lucruri nebanuite ascunse in lumea icoanelor. A icoanelor ortodoxe cu care sintem familiarizati, care ne intriga si fac parte din viata noastra. Intelegandu-le va fi mult mai usor sa intram in dialog cu sfintii in rugaciune. Tot asa cum, intelegind Sfanta Liturghie, ajungem sa participam mult mai implicat, nu doar sa bifam in ,,caietul de sarcini''.
Astazi voi vorbi despre frontalitatea chipurilor sfintilor in icoane. In icoanele in care pictorul nu a pierdut sensul, sfintii nu sunt niciodata reprezentati din profil. Persoanele care nu au ajuns la sfintenie, da. Spre exemplu in icoana Nasterii Domnului pastorii si moasele care scalda Pruncul. In icoanele mai vechi apare si un personaj ciudat, imbracat in haina de par care vorbeste cu Dreptul Iosif si este tot din profil.
Naturalismul corespunde imaginii omului cazut. Icoana face prezenta o taina. Este posibila, pentru ca Dumnezeu a luat chip de Om.
Sarutul lui Iuda - detaliu
Voi scrie un mic ,,serial'' cu scurte episoade in care voi dezvalui lucruri nebanuite ascunse in lumea icoanelor. A icoanelor ortodoxe cu care sintem familiarizati, care ne intriga si fac parte din viata noastra. Intelegandu-le va fi mult mai usor sa intram in dialog cu sfintii in rugaciune. Tot asa cum, intelegind Sfanta Liturghie, ajungem sa participam mult mai implicat, nu doar sa bifam in ,,caietul de sarcini''.
Astazi voi vorbi despre frontalitatea chipurilor sfintilor in icoane. In icoanele in care pictorul nu a pierdut sensul, sfintii nu sunt niciodata reprezentati din profil. Persoanele care nu au ajuns la sfintenie, da. Spre exemplu in icoana Nasterii Domnului pastorii si moasele care scalda Pruncul. In icoanele mai vechi apare si un personaj ciudat, imbracat in haina de par care vorbeste cu Dreptul Iosif si este tot din profil.
Este satana care il ispiteste. Un alt exemplu cunoscut este Iuda Iscarioteanul in Cina cea de Taina ori in scena vanzarii Domnului Iisus Hristos cu un sarut.
Nasterea Domnului
Atunci cand sfintii stau pe jumatate intorsi pentru ca asa o cere compozitia, chipul lor ramane pe aproape trei sferturi intors, fara a se pierde legatura cu privitorul. Chiar daca asta incalca regulile anatomice. La fel se intimpla si in cazul sfintilor imbratisati, cum sunt sfintii Petru si Pavel ori Ioachim si Ana.
Dumnezeu prin Intrupare ne-a redat chipul Sau pe care sfintii l-au dus la asemanare. Asta este scopul mintuirii. Este o adevarata teologie a prezentei in chipurile intoarse catre noi intr-o imensa iubire. Chipul domina in icoana. Atunci cind isi face desenul, iconarul foloseste capul drept unitate de masura. El determina si pozitionarea corpului.
Atunci cind dialogam cu o persoana, simtim absenta ei atunci cind nu ne mai priveste. Sfintii nu ne scapa din ochi si in felul acesta ne simtim in siguranta ( atunci cind nu ni se face rusine...).
Foto: internet
Atunci cand sfintii stau pe jumatate intorsi pentru ca asa o cere compozitia, chipul lor ramane pe aproape trei sferturi intors, fara a se pierde legatura cu privitorul. Chiar daca asta incalca regulile anatomice. La fel se intimpla si in cazul sfintilor imbratisati, cum sunt sfintii Petru si Pavel ori Ioachim si Ana.
Dumnezeu prin Intrupare ne-a redat chipul Sau pe care sfintii l-au dus la asemanare. Asta este scopul mintuirii. Este o adevarata teologie a prezentei in chipurile intoarse catre noi intr-o imensa iubire. Chipul domina in icoana. Atunci cind isi face desenul, iconarul foloseste capul drept unitate de masura. El determina si pozitionarea corpului.
Atunci cind dialogam cu o persoana, simtim absenta ei atunci cind nu ne mai priveste. Sfintii nu ne scapa din ochi si in felul acesta ne simtim in siguranta ( atunci cind nu ni se face rusine...).
Foto: internet