Sf. Ier. Spiridon
Sfantul Spiridon s-a nascut in anul 270 in localitatea Askia (insula Cipru), intr-o familie de oameni simpli si credinciosi. Numele sau, tradus din greceste inseamna
cosulet impletit; mai tirziu, cind va fi ierarh, cosuletul impletit de pe capul sau va deveni o imaginea sa emblematica.
Sfantul Spiridon a fost in tinerete pastor la oi. Era tare bland, smerit si plin de dragoste fata de straini. S-a casatorit si a avut o fiica, Irina, care i-a mostenit bunatatea si simplitatea inimii. Murindu-i sotia de tanara, si-a crescut singur fata care nu se va casatori, traind in feciorie. Si tatal sau va alege sa nu se recasatoreasca, preferind sa isi inchine viata in totalitate lui Hristos.
Pentru sufletul sau curat si pentru dragostea mare pe care o avea pentru oameni, Dumnezeu i-a oferit darul facerii de minuni, mai ales al tamaduirilor bolilor de nevindecat si cel al izgonirii duhurilor necurate.
Pentru viata sa curata inchinata celorlalti, Sfantul Spiridon va fi ales episcop al Trimitundei. Astfel va avea ocazia sa ajute mai multi oameni. Cand a fost seceta in tinut si lumea se prapadea din cauza foametei, la rugaciunea sfantului au venit norii, apoi la rugaciunea lui s-au deschis si s-au inchis, precum odinioara la rugaciunea sfantului Ilie.
Altadata a ajutat un sarac cu un bulgare de aur ca zalog pentru a primi grau de la un bogatas. Rascumparind zalogul, sfantul l-a prefacut in sarpe cu rugaciunea, sub ochii uimiti ai bogatanului lacom.
Cand fiica sa a murit, o femeie a venit plangand la sfantul, spunand ca i-a incredintat fetei un odor de aur, dar murind ea pe neasteptate, nu stie unde l-a pus. Atunci a mers la cimitir si a intrebat-o pe Irina in groapa unde este bunul femeii, ca sa-l dea inapoi. Iar fiica lui i-a raspuns ca si cum ar fi fost vie, facand ascultare de dincolo de mormant.
Multe minuni se povesteste ca a facut sfantul Spiridon inca din timpul vietii sale. Insa cea mai cunoscuta este minunea cu caramida, petrecuta in timpul marelui sinod de la Niceea, din anul 325. Sfintii Parinti luptau impotriva ereziei lui Arie iar acesta avea sprijinitorii lui. Unul dintre ei era un filosof sofist mester in cuvinte.
Sfantul Spiridon fusese in tinerete cioban la oi. Nu avea atata carte ca acel invatat, era un om simplu care nu stia ca el sa rasuceasca vorbele. Insa era luminat de Duhul Sfant si avea o intelepciune mai presus decit cea lumeasca. Sfantul Spiridon a cerut sa ii vorbeasca filosofului, desi ca pregatire ii era net inferior.
I-a descris acestuia Sfanta Treime intr-un mod cat se poate de simplu si de practic totodata: a luat o caramida in mana si insemnandu-se cu Sfanta Cruce, a strans-o. Din caramida au iesit cele trei elemente din care era facuta: apa a curs pe pamant, focul s-a inaltat iar lutul a ramas in mana sfantului.
Sfantul Spiridon a plecat la Dumnezeu pe care l-a slujit toata viata, la varsta de 78 de ani. Moastele sale vor ajunge la catedrala din insula Corfu.
Sfantul Spiridon este chemat cu multa evlavie in rugaciune de catre toti credinciosii. Ceea ce il caracterizeaza este faptul ca periodic pleaca din racla sa pentru a-i ajuta pe oameni. Iar cand parintele revine in racla sa, moastele sale sint calde si prafuite iar papuceii din matase ii sunt tociti, cu iarba si pamint pe talpi. De aceea a fost numit
sfantul calator.
In fiecare an, la 12 decembrie parintii slujitori de la catedrala din Corfu ii schimba vestmintele prafuite si incaltamintea tocita. Aceste haine impregnate de mireasma de sfintenie a parintelui calator, sint daruite parohiilor si manastirilor ortodoxe din intreaga lume.