Pictor de Icoane: Sfantul Haralambie - bunicul mucenic, grabnic ajutator in timp de boala

Sf. Sfintit Mc. Haralambie

Sfantul Haralambie era episcop in vremea lui Sever, imparatul pagân al Romei. Desi ajunsese la venerabila varsta de 113 ani, invata cu mult curaj cuvantul lui Dumnezeu intr-o vreme in care a crede in Hristos parea curata nebunie.
Pentru credinta sa este prins si dus in fata ighemonului Lucian si a lui Luchie unde este silit sa aduca jertfa zeilor si sa abjure. Pentru ca refuza sa isi lepede credinta, este dezbracat de haine iar carnea de pe el este smulsa cu niste unghii de fier. Imaginati-va un batran venerabil care este silit sa treaca prin asa ceva pentru ca nu voia sa renunte la Adevarul său...

Credinta batrinului episcop a trezit sufletele celor care il torturau si a unor femei prezente acolo. Au fost ucisi pentru aceasta ,,indrazneala." Atunci Luchie infuriat, a vrut el insusi sa il chinuie, nemaiavind cine, pentru ca slujitorii fusesera ucisi. Insa mainile i-au cazut din coate, ca retezate si s-au lipit de sfant. Ighemonul l-a scuipat in obraz ca pe un vrajitor si atunci capul i s-a sucit inapoi.

Multimea adunata s-a infricosat de această scena si a inceput sa inalte rugaciuni, impreuna cu cei doi voievozi care se vaitau de durere. Sfantul episcop, desi ranit si el destul de rau, s-a rugat din inima si indata toti s-au vindecat. Mai mult decat atat, din cer s-a auzit un glas care l-a fericit ca pe un prieten al apostolilor si vrednic ostas al mucenicilor. Insusi Hristos de care nu se lepadase ii arata ca nici El nu-l lepadase. Ba mai mult decit atit, ii daruieste puterea ca prin cuvintul lui, bolnavii sa primeasca vindecare: ,,Iata cuvintul tau sa fie vindecare bolnavilor."

Mucenicia sfantului Haralambie nu se incheiase. In scurt timp, auzind imparatul Sever cele intimplate chiar de la Luchie (care se botezase), trimite 300 de ostasi dintre cei mai fiorosi ca sa-l aduca pe batrinul cel ,,periculos."

Plin de rani, este târât in fata imparatului care ii infinge trei tepuse in piept, fiind convins de diavol ca sfantul e un vrajitor.

Este destul de greu de povestit ce torturi au nascocit acei pagani pe trupul unui om de 113 ani. Care totusi nu s-a lasat de credinta lui in Iisus Hristos Cel chinuit, rastignit si inviat.

Chiar fiica imparatului, Galinia, le arata tuturor ca idolii la care se inchinau nu erau decit niste statui cioplite iar Dumnezeu de care vorbea sfantul episcop este Cel adevarat.

Imparatul hotaraste ca sfantul Haralambie sa fie taiat cu sabia. Insa inainte de urcarea sa la cer, Insusi Hristos Se arata mucenicului sau, promitind ca-i va da tot ce ii cere.

,,Doamne, de-Ţi place Ţie, mă rog să dai slavă numelui Tău, ca oriunde se vor pune moaştele mele şi se va cinsti pomenirea mea, să nu fie foamete în locul acela sau aer stricăcios, care să piardă rodurile. Ci să fie mai ales în locurile acelea pace şi sănătate trupească, mântuire sufletească şi îndestulare de grâu şi vin, cum şi înmulţire de dobitoace, pentru trebuinţa oamenilor. Doamne, Tu ştii că oamenii sunt trup şi sânge, iartă-le lor păcatele şi le dă

îmbelşugare din rodurile pământului, ca, cu îndestulare, pentru osteneala lor, să se sature şi să se îndulcească, preamărindu-Te pe Tine, Dumnezeul lor, Dătătorul tuturor bunătăţilor; iar roua ce se pogoară de la Tine, să le fie tămăduire. O! Doamne Dumnezeul meu, varsă peste tot darul tău şi îi izbăveşte de boala ciumei". Astfel rugându-se sfântul, Domnul i-a zis: "Fie după cererea ta, viteazul meu ostaş".
Apoi sfantul isi da sufletul in pace, iar trupul sau a fost luat si pus cu cinste in racla de aur de Galinia, pe care tatal ei s-a temut sa o mai prigoneasca.

Insusi Mantuitorul i-a fagaduit sfantului Sau mucenic Haralambie ca ii va implini orice dorinta. Si ce ii cere sfantul? Ca toti aceea care ii vor cinsti pomenirea in numele jertfei pentru Iisus Hristos, sa primeasca pace, sanatate trupeasca, vindecare de ciuma, rod bogat si indestulare cu cele necesare vieții. Iar Hristos nu isi ia cuvantul inapoi.

Moaștele Sfântului Haralambie (mai precis, un fragment mare din craniul său) se aflau în altarul bisericii Sf. Gheorghe din Iraklitsa Veche (în Grecia). În anul 1922, au fost mutate la biserica din Iraklitsa Nouă. Un alt fragment (chiar mai mare) al craniului Sfântului Haralambie este păstrat în Mănăstirea Sfântul Ștefan de la Meteora. Este demn de remarcat faptul că racla în care se află moaștele datează din secolul 17.