Sfantul Grigorie Palama
Secolul XIV era extrem de agitat. In acea perioada crestinii si mai ales calugarii de la Athos erau luati in ris pentru credinta lor care devenise ,,depasita''. Pe de o parte ,,umanistii'' in frunte cu Varlaam (un calugar calabrez) redescopereau mostenirea elenistica. Pe de alta parte Sfantul Grigorie Palama readuce in discutie Traditia Sfintilor Parinti si trairea ortodoxa autentica. Punandu-L pe Dumnezeu in inima Creatiei, omul se indumnezeieste.
,,Umanistii'' incercau sa expuna si sa explice datele credintei cu ajutorul ratiunii naturale. Pentru ei, era vorba de cunoastere, de gnoza. Dupa Varlaam, cunoasterea lui Dumnezeu nu este posibila decat prin intermediul naturii, cunostintele neputand fi decat indirecte.
Sfantul Grigorie Palamas nu neaga acest tip de cunoastere, dar ii afirma insuficienta si sustine imposibilitatea de a cunoaste direct, pe cai naturale, ceea ce depaseste natura.'' (Leonid Uspensky - Teologia icoanei Sfantul Grigorie Palama opune tipului de cunoastere umanist, lumina taborica: energia naturii divine, o manifestare exterioara a lui Dumnezeu, revelatia lui Dumnezeu in lume. Viata spirituala a omului se desfasoara in lumina aceasta extrem de reala, ca si Dumnezeu Insusi.
Varlaamistii vedeau aceasta lumina (energie) ca pe ceva creat, sau ca pe un simbol. Refuzau sa creada ca Dumnezeu Se poate comunica omului cat se poate de concret. Pentru ei, Schimbarea la Fata de pe Muntele Tabor era doar simbolica. In felul acesta, esenta ortodoxa a cunoasterii lui Dumnezeu le raminea straina.
Varlaamistii vedeau aceasta lumina (energie) ca pe ceva creat, sau ca pe un simbol. Refuzau sa creada ca Dumnezeu Se poate comunica omului cat se poate de concret. Pentru ei, Schimbarea la Fata de pe Muntele Tabor era doar simbolica. In felul acesta, esenta ortodoxa a cunoasterii lui Dumnezeu le raminea straina.
Varlaamistii negau lumina taborica necreata (fata de lumea creata) si in felul acesta posibilitatea unei transfigurari reale, resimtite si cu trupul. De aceea tabloul cu tematica religioasa arata doar trupuri create dar inca nesfintite. Carnal, nu spiritual.
In icoane, gandirea teologica a Sfantului Grigore Palama fusese deja pusa in practica. Pentru ca el nu a adus ceva in totalitate nou: era o incununare a invataturii ortodoxe veritabile. Comunicarea cu harul divin transfigureaza si tocmai asta arata icoanele. Iconoclastii voiau sa distruga icoanele. Varlaamistii voiau sa distruga credinta ca exista harul care ne poate transforma in icoane. Indiferent de formele ereziei, scopul lor este sa-L scoata pe Dumnezeu din inima omului si de sa-i ingradeasca acestuia posibilitatea sa fie partas cu Dumnezeu. Sfantul Grigorie Palama intareste dogma cinstirii icoanelor prin doctrina energiilor divine. Amindoua vorbesc despre indumnezeirea omului. Astfel ,,umanismului'' pagan i se opune umanismul crestin.
In traditia breslelor de iconari, ,,botezul'' artistic al unui iconar are loc dupa ce acesta picteaza icoana Schimbarii la Fata a Domnului de pe Muntele Tabor. Prin mijloace plastice, iconarul ,,modela'' Lumina necreata. ,,Si S-a schimbat la fata, inaintea lor, si a stralucit fata Lui ca soarele, iar vestmintele Lui s-au facut albe ca lumina.'' (Matei 17,2)
In traditia breslelor de iconari, ,,botezul'' artistic al unui iconar are loc dupa ce acesta picteaza icoana Schimbarii la Fata a Domnului de pe Muntele Tabor. Prin mijloace plastice, iconarul ,,modela'' Lumina necreata. ,,Si S-a schimbat la fata, inaintea lor, si a stralucit fata Lui ca soarele, iar vestmintele Lui s-au facut albe ca lumina.'' (Matei 17,2)
Sfantul Grigorie Palama a vorbit despre intalnirea minunata dintre Dumnezeu si om in inima, in rugaciune. Prin chemarea numelui lui Iisus Hristos, inima se transforma ea insasi intr-o casa luminoasa a lui Dumnezeu. ,,La inceput era Cuvantul si Cuvintul era Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvantul''. (Ioan 1,1)
,,Rugati-va neincetat''. Punand Numele lui Dumnezeu Cuvantul intr-o rugaciune simpla si continua in inima, creatia se desavirseste, isi atinge scopul: ,,Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul (pacatoasa).'' Atentia nu se mai indreapta catre cuvinte, ci spre Dumnezeu. Cum spunea parintele Staniloaie: ,,In intalnirea cu Dumnezeu infinitul este perceput ca o bucurie nesfarsita, ca o lumina.(...).Este vorba de o expresie dincolo de cuvinte''. (,,Rugaciunea lui Iisus si experienta Duhului Sfant'')
Imagini: internet
Sfantul Grigorie Palama (icoana pictata de mine)
Imagini: internet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu