Schimbarea la Fata a Domnului - explicarea icoanei

Schimbarea la Fata a Domnului 

   " Acesta este Fiul Meu Cel iubit, in Care am binevoit; pe Acesta ascultati-L."

     Intamplarea este simpla: Hristos ia cu Sine trei ucenici (Petru, Iacov si Ioan) si i-a dus intr-un munte (Tabor). Acolo, in fata lor, chipul Sau a devenit stralucitor ca soarele iar vestmintele Lui albe ca lumina. Iar de o parte si de alta a Domnului au aparut doi prooroci vorbind cu El. 

    Erau Moise (mort demult), semn ca in Hristos nu exista moarte si Ilie (cel inaltat cu trupul la cer), semn ca la El orice granita a spatiului dispare.

     Sentimentul care ii cuprinde pe ucenici este atat de coplesitor! Petru - purtator de cuvant investit prin varsta sa inaintata, propune o ramanere in clipa: sa faca niste colibe pentru Mantuitorul, Moise si Ilie, ca sa pastreze astfel bucuria.

     In timp ce el propunea, un nor luminos i-a umbrit si vocea Tatalui se aude din nou, precum odinioara la Botez: ,, Acesta este Fiul Meu Cel iubit, in Care am binevoit; pe Acesta ascultati-L".

     Ucenicii foarte speriati, s-au pravalit cu fata la pamant. Insa Hristos, care nu doreste niciodata sa ne fie frica, S-a apropiat de ei cu dragoste si ridicandu-i de acolo le-a spus sa nu se teama. Ramasesera din nou doar ei patru (Matei 17, 1-7).     

    In icoana este surprins momentul in care ucenicii se prabusesc la pamant, coplesiti de maretia Sfintei Treimi care Li Se dezvaluie.

 Era Fiul invaluit in lumina Duhului iar dintr-un nor suprafiresc Se aude si vocea Tatalui. Prea mult pentru simtirea omeneasca. Tocmai de aceea, bucuria dureaza doar cateva clipe, cit au putut ei duce. Cantarea sarbatorii precizeaza: ,,aratand ucenicilor Tai slava Ta, pe cat li se putea." Sfantul Apostol Ioan oricum spusese ca Dumnezeu Cuvantul este Lumina (Ioan 1,9).

      Acest fapt se intampla inainte ca Iisus Hristos sa fie rastignit si lumina Lui sa rasara in intunericul mortii. Anticipeaza coborarea in adancurile intunecate ale iadului. Aceeasi lumina care il invaluie acum, Il va insoti si dupa Inviere. In aceasta Lumina ucenicii se fac contemporani cu dreptii care nu se mai aflau in acelasi timp si spatiu cu ei.

     Sfantul Grigore Palama porneste de la acest fapt consemnat in Evanghelii si ilustrat in icoane, dezvoltand o invatatura esentiala in ortodoxie. Lumina necreata a lui Dumnezeu ne invaluie pe toti, indumnezeindu-ne. Ne facem partasi la slava Sa in Lumina necreata care s-a aratat in momentul Schimbarii la Fata.

    In icoana Iisus Hristos se afla in mijoc, imbracat in vestminte alb-stralucitoare, intr-o mandorla de lumina simbolizind norul luminos - izvorul energiilor divine. De o parte si de alta se afla Moise si Ilie, fiecare pe cate o stanca a muntelui. Moise (in dreapta) tine in maini o carte sau Tablele Legii iar Ilie (in dreapta) e batran, cu plete lungi si albe. Amandoi sunt profeti ai Vechiului Testament si au avut cate o viziune tainica a lui Dumnezeu: unul in muntele Sinai, celalalt in muntele Carmel.

    Apostolii nu au aureole pentru ca nu atinsesera inca sfintenia. Petru este reprezentat sprijinandu-se in mana stanga si ridicandu-si dreapta la ochi, ferindu-se de lumina care il orbeste. Ioan aflat la mijloc, a cazut, cu spatele la lumina. Iacob se pravaleste pe spate. Aceasta reactie de uimire care i-a dat pe sfinti pe spate la propriu, se generalizeaza din secolul al XIV-lea, in timpul controverselor legate de energiile necreate. Astfel este subliniat, in limbaj iconografic, caracterul necreat al Luminii Schimbarii la Fata.

 

Schimbarea la Fata a Domnului (icoana pe care am pictat-o pe lemn.

Foto: internet