Sfantul descult din capitala tarii: Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou

                  Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou 

    Ieri am sarbatorit un sfant care se tragea din parinti instariti, cu aleasa educatie, ajuns in rang inalt si indragit de catre imparatul din vremea sa. Astazi sarbatorim un sfant care a fost pastor la vite in satul lui, om simplu, fara educatie. Dumnezeu cheama la sfintenie pe toata lumea indiferent de rang sau de cultura.

    Sfantul Cuvios Dimitrie cel Nou s-a nascut in satul Basarabov (la sud de Dunare), de aceea este numit si Basarabov. Povestea sa este simpla: in tinerete a fost pastor in satul sau de pe malul Lomului. Se spune ca din neatentie a calcat odata pe un cuib de pasarele, strivind puisorii. S-a necajit atat de tare incat s-a pedepsit singur, mergand descult pe orice fel de vreme.
     Dorul dupa o viata mai apropiata de Dumnezeu il face sa plece intr-o pestera aflata in apropierea satului sau. Apoi se calugareste la manastirea din acea pestera.

    Si-a cunoscut dinainte momentul mortii: atunci s-a retras intre doua pietre mari ca intr-un sicriu iar acolo si-a dat sufletul lui Dumnezeu. A trecut ceva vreme fara sa fie descoperit. Intr-un an umflandu-se apele Lomului foarte tare, au luat cu ele pietrele uriase, impreuna cu trupul sfantului care a ramas multa vreme sub apa.

    Insa Dumnezeu l-a descoperit, precum odinioara pe sfanta Parascheva cea din Moldova. I s-a aratat in vis unei copile care suferea de un duh necurat si i-a promis ca o va vindeca daca parintii ei il vor scoate din apa.
    In acea dimineata, multime de oameni din sat si preoti au mers la locul visat de fata. Acolo de multe ori se vedea o lumina si se banuia ca ar fi o comoara, dar nu indraznise nimeni sa caute. Mare le-a fost uimirea cind au gasit in apa moastele sfantului, infundate in pietris. Nu era aur, dar straluceau ca aurul si erau mult mai pretioase, de aceea au fost duse in Basarabov cu mare cinste. In scurt timp a auzit si domnitorul de la Bucuresti despre binefacerile sfantului si a vrut sa il duca in Valahia.

    Voia sfantului a fost sa ramana deocamdata in satul sau, caci carul cu sfintele moaste nu a mai putut deloc inainta. S-au injugat doi juncani tineri, neinvatati cu carul, sa mearga unde-i voia sfantului, iar ei s-au intors in sat. Nu era inca vremea sa vina in Bucuresti.

    Sfantul cel smerit a facut multe minuni in satul sau  si abia in timpul razboiului ruso-turc a fost adus la Bucuresti, ca mangaiere pentru pagubele din razboi. Atunci au incetat si razboiul si ciuma ca prin minune.

      Bucurestenii sunt foarte atasati de sfantul lor pe care il considera ocrotitorul orasului. In primul razboi mondial, cativa bulgari au furat cu o masina sfintele moaste iar vestea a starnit o jale de nedescris. Numai ca sfantul, sugubat, le-a incurcat drumurile de nu mai nimereau soseaua care duce spre Giurgiu ca sa treaca Dunarea. Asa s-au invartit ei in cerc inconjurand strazile Bucurestiului toata noaptea, iar dimineata au fost prinsi.

    Sunt multe minuni care s-au facut la racla sfintului. De aceea, in fiecare an, numerosi pelerini merg cu credinta la sfantul lor drag, alintat in popor Dumitrelul.

Viata si descoperirea moastelor sfintului Dimitrie Basarabov, pe intelesul copiilor (video)
Sursa: Doxologia
http://www.doxologia.ro/arhiepiscopia-bucurestilor/video-viata-descoperirea-moastelor-sfantului-cuvios-dimitrie-cel-nou